Ce faci în caz de cutremur
Cutremurele nu pot fi prezise, dar te poți pregăti. Câteva minute de citit acum pot face diferența.
În timpul cutremurului, în interior
- 1Aplecă-tepe genunchi, ca să nu te doboare mișcarea
- 2Adăpostește-tesub o masă solidă; protejează capul și gâtul
- 3Ține-tede piciorul mesei până se oprește mișcarea
Nu fugi afară, pe scări sau pe balcon în timpul seismului și nu folosi liftul.
Pregătește-te din timp
Asigură locuința
Fixează de perete dulapurile, rafturile și televizorul. Pune obiectele grele pe rafturile de jos. Nu ține obiecte grele deasupra patului.
Gaz, apă, curent
Află unde sunt robinetul de gaz, cel de apă și tabloul electric și cum le închizi.
Planul familiei
Stabiliți locurile sigure din fiecare cameră, un punct de întâlnire afară și o persoană de contact din altă localitate, pe care o anunțați toți.
Rucsacul de urgență
Pregătește-l pentru 3–5 zile și ține-l lângă ușă. Vezi lista.
Clădirea în care locuiești
Află dacă blocul are expertiză tehnică și dacă este încadrat într-o clasă de risc seismic. Întreabă la asociația de proprietari sau la primărie.
Alerte pe telefon
Verifică în setările telefonului că alertele de urgență (RO-ALERT) sunt pornite și
Unde te afli când începe cutremurul
Acasă
- Rămâi înăuntru. Adăpostește-te sub o masă sau un birou solid.
- Stai departe de ferestre, oglinzi, dulapuri și corpuri de iluminat.
- Dacă gătești și aragazul e la îndemână, închide-l.
În pat
Rămâi în pat, întoarce-te cu fața în jos și protejează-ți capul cu perna.
La serviciu, în clădiri înalte
Adăpostește-te sub birou. Nu folosi liftul. Se pot declanșa alarmele de incendiu și sprinklerele.
La școală
Sub bancă, cu capul protejat. Urmează instrucțiunile profesorului; ieșiți organizat abia după oprirea mișcării.
În magazin sau mall
Îndepărtează-te de rafturile înalte și de vitrine. Nu fugi spre ieșire: busculada e periculoasă.
Afară
Rămâi afară, într-un loc deschis, departe de clădiri, stâlpi, cabluri electrice și copaci.
În mașină
Oprește într-un loc sigur, departe de poduri, pasaje, stâlpi și clădiri. Rămâi în mașină, cu centura pusă, până se oprește mișcarea.
Mit: tocul ușii. În clădirile moderne ușile nu sunt legate de structura de rezistență, iar ușa se poate trânti peste tine. Adăpostește-te sub o masă solidă.
După ce se oprește mișcarea
Verifică-te și ajută-i pe ceilalți
Vezi dacă tu sau cei din jur sunteți răniți și acordă primul ajutor. Încalță-te: pot fi cioburi pe jos.
Ieși cu grijă
Ia rucsacul de urgență și ieși pe scări, nu cu liftul. Așteaptă-te la replici și nu intra în clădiri avariate.
Miros de gaz?
Nu aprinde lumina, chibrituri sau brichete. Deschide geamurile, închide robinetul de gaz dacă poți, ieși și anunță la 112.
Telefonul, doar pentru urgențe
Rețelele pot fi aglomerate: trimite SMS în loc să suni și
Informații oficiale
Urmărește mesajele RO-ALERT, comunicatele IGSU/DSU și radioul. Nu da mai departe zvonuri.
Dacă ești blocat
Nu striga continuu (inhalezi praf); acoperă-ți gura cu o haină și bate în țevi sau pereți. Folosește un fluier sau sirena din telefon și trimite locația.
Ce pui în rucsac
Pentru 3–5 zile, pentru fiecare membru al familiei. Bifează ce ai deja; lista rămâne salvată pe acest dispozitiv.
Verifică rucsacul la fiecare 6 luni și înlocuiește apa, alimentele și medicamentele care expiră.
Cum să reacționezi corect
Clipuri din campania „Nu tremur la cutremur”.
Atenție: unele clipuri, realizate mai demult, arată adăpostirea în tocul ușii. Recomandarea actuală a DSU este să te adăpostești sub o masă sau un birou solid, nu în tocul ușii.
Ce înseamnă magnitudinea
| Magnitudine | Ce se întâmplă de obicei |
|---|---|
| <2,5 | Nu se simte; este înregistrat doar de aparate. |
| 3 | Simțit slab, mai ales de cei aflați în repaus sau la etajele superioare. |
| 4 | Simțit de majoritatea oamenilor din zonă; vibrează geamurile și vasele. |
| 5 | Simțit pe o arie largă; pot apărea fisuri la clădirile vulnerabile. |
| 6 | Pagube moderate până la importante în zona epicentrală. |
| 7+ | Cutremur major, cu pagube grave pe suprafețe mari (de exemplu Vrancea, 4 martie 1977). |
Efectele depind și de adâncime și de distanță: cutremurele din Vrancea, produse la 60–200 km adâncime, se simt pe arii mult mai mari decât cele de suprafață.